Pentru ca deja incepuse ploaia, i-am dat "bice" Gheisei, gandindu-ne oare cum s-o desfasura periplul nostru in mediu umed? Zis si ...vazut.
Asadar, inapoi pe drumul de piatra,dreapta pe DJ222 si la un moment dat....surpriza.
Un peisaj superb care pare a nu avea ce cauta in acest cadru al platoului dobrogean. Ne aminteste insa de peisajele vazute de cealalta parte a caii ferate, inainte de a ajunge la Targusor. Asadar Cheile Dobrogei, pentru ca despre ele este vorba, formate pe aceste platouri de trecerea apei, marginesc de o parte si de alta soseaua si firicelul de apa numit Valul Miresei.
Ploua afara. Nu m-am putut abtine si am iesit in ploaie pentru a savura privelistea, desi am avut parte de picnicari uichendisti ascunsi de ploaie prin pesteri, si de fum de gratare. Un alpinist sosit in aceasta zona va fi extaziat deoarece exista numeroase trasee pitonate si marcate.
Am mai facut cateva poze,
si am plecat mai departe cu regretul de a nu fi vizitat macar una din numeroasele pesteri din zona pe care le-am pus pe lista de asteptare pentru o proxima data, poate neploioasa.
Si...mai departe spre Histria - cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii. Fondat de colonistii greci veniti din Millet pe la jumatatea secolului al VII lea i.Hr., a fost locuit pana in sec al VII-lea d.Hr., cand ultimii locuitori au parasit maretul oras-cetate. In urma sapaturilor arheologice incepute la 1914 de istoricul Vasile Parvan, au fost aduse la lumina numeroase dovezi ale uimitoarei civilizatii elenistico-romane, bogatia si varietatea monumentelor si a pieselor descoperite, facand ca Histria sa fie considerata Pompeiul romanesc.
Ajunsi la Cetatea Histria, dupa ce am mers pe un drum sinuos, recent refacut, drum care parca pluteste peste mlastina din stanga si din dreapta lui, am platit intrarea in situl arheologic, iintrare care avea inclus in pret si vizitarea muzeului. Intrarea costa 12 lei de persoana (6 lei pentru studenti).
Asadar, vizitam muzeul,
dupa care, intrati in situl arheologic incercam sa simtim un pic din ceea ce au insemnat termele romane ale secolului II-III d.Hr.,
apoi ne inchipuim cum intrau romanii triumfal pe poarta mare prin sec. VI-VII d.Hr.,
sau cum ar fi fost piata mare a orasului
dupa care ne imaginam ce ar fi insemnat cartierul oficial al orasului roman tarziu
si ceea ce ar fi insemnat strazi pavate
mai facem o "baie" in termele romane din interior (sec I-IV d.Hr.) si incheiem periplul nostru histrian.
Trebuie sa mentionez ca in perioada in care am fost noi, am avut parte de o multime de tantari si libelule minuscule in roiuri foarte mari care parca iti intrau in toate orificiile. De asemenea am intalnit cativa tineri si tinere care aveau niste saci prinsi la centura si alergau prin situl arhelologic printre ierburi dupa ceva ce la prima vedere eu am crezut ca sunt soparle, pe care la bagau apoi in sacii prinsi la brau. Dupa o scurta conversatie cu o fata care practica acest "sport", am aflat ca de fapt faceau un studiu privind populatiile de serpi. Le implantau niste cipuri dupa care le dadeau drumul inapoi in libertate. Bine ca am aflat "dupa".
Parerea mea dupa vizitarea acestui sit este ca avem un asa loc incarcat de istorie de care se ocupa prea putin cineva, avand in vedere balariile crescute alandala. Mi-ar fi placut sa vad mai mult interes pentru istoria noastra spusa altora, asa cum am vazut in alta parte a lumii despre istoria lor spusa mie si altora ca mine, despre care poate o sa postez in viitor.
Cu bateriile incarcate de istorie si cu gustul amar al neglijentei si indiferentei fata de ceea ce ar putea deveni o sursa importanta de venit pentru turismul romanesc in conditiile unui management adecvat, parasim Histria, cea despre care Strabon spunea ca se afla pe malul lacului Sinoe, “la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului”, si ne indreptam spre o alta cetate de la Pontul Euxin despre care vom vorbi intr-o postare ulterioara...Asadar, va urma...
Un peisaj superb care pare a nu avea ce cauta in acest cadru al platoului dobrogean. Ne aminteste insa de peisajele vazute de cealalta parte a caii ferate, inainte de a ajunge la Targusor. Asadar Cheile Dobrogei, pentru ca despre ele este vorba, formate pe aceste platouri de trecerea apei, marginesc de o parte si de alta soseaua si firicelul de apa numit Valul Miresei.
Si...mai departe spre Histria - cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii. Fondat de colonistii greci veniti din Millet pe la jumatatea secolului al VII lea i.Hr., a fost locuit pana in sec al VII-lea d.Hr., cand ultimii locuitori au parasit maretul oras-cetate. In urma sapaturilor arheologice incepute la 1914 de istoricul Vasile Parvan, au fost aduse la lumina numeroase dovezi ale uimitoarei civilizatii elenistico-romane, bogatia si varietatea monumentelor si a pieselor descoperite, facand ca Histria sa fie considerata Pompeiul romanesc.
Ajunsi la Cetatea Histria, dupa ce am mers pe un drum sinuos, recent refacut, drum care parca pluteste peste mlastina din stanga si din dreapta lui, am platit intrarea in situl arheologic, iintrare care avea inclus in pret si vizitarea muzeului. Intrarea costa 12 lei de persoana (6 lei pentru studenti).
si ceea ce ar fi insemnat strazi pavate
Parerea mea dupa vizitarea acestui sit este ca avem un asa loc incarcat de istorie de care se ocupa prea putin cineva, avand in vedere balariile crescute alandala. Mi-ar fi placut sa vad mai mult interes pentru istoria noastra spusa altora, asa cum am vazut in alta parte a lumii despre istoria lor spusa mie si altora ca mine, despre care poate o sa postez in viitor.
Cu bateriile incarcate de istorie si cu gustul amar al neglijentei si indiferentei fata de ceea ce ar putea deveni o sursa importanta de venit pentru turismul romanesc in conditiile unui management adecvat, parasim Histria, cea despre care Strabon spunea ca se afla pe malul lacului Sinoe, “la o departare de 500 de stadii de gura sacra a Istrului”, si ne indreptam spre o alta cetate de la Pontul Euxin despre care vom vorbi intr-o postare ulterioara...Asadar, va urma...
Un comentariu:
super blog..)
Trimiteți un comentariu
Iti poti spune parerea aici: