Bilanţ de an nou. La Mulţi Ani 2012.

Acum mai mult ca oricând este timpul de a ne face un bilanţ a ceea ce a însemnat trecerea prin 2011. Aşa, cu "profit şi pierdere". Iar pentru 2012, nişte previziuni, ţinte, dorinţe. Fiindcă totdeauna e bine să luăm doar ce e bun, vom renunţa la capitolul "pierdere" şi vom spune că 2011 a fost o experienţă cu întâmplări planificate şi altele ce au venit pe neaşteptat, o experienţă despre care îmi place să cred că ne-a făcut mai buni şi mai umani. Pentru 2012 nu am aşteptări nici mai mari, nici mai mici, ci mai pline de însemnătate şi mai înălţătoare, aşa cum deja v-am urat unora dintre voi. Pentru ceilalţi dintre cititori care vă consideraţi călători, vă urez acum să aveţi parte de călătorii nici mai multe, nici mai puţine decât în 2011, ci mai pline de interacţiuni cu oamenii, cu cultura lor, cu natura în general. Un călător înţelege totdeauna acest lucru, aşa cum am mai spus-o.
Aşadar La Mulţi Ani şi la cât mai multe călătorii... frumoase !

Tur Plovdiv - Partea a IV-a - Oraşul vechi

Centrul vechi al Plovdivului este un melanj de istorie tracă, vestigii romane, edificii otomane, renaştere bulgară, puse în mojarul vieţii cotidiene contemporane ce se împleteşte printre străduţele înguste pavate şi construcţiile limitrofe unele mai vechi ca altele, cu funcţionalităţi actuale diferite începând de la găzduirea de muzee, expoziţii, case memoriale, săli de concerte, locaşe de cult, arene pentru manifestări în aer liber, parcuri pentru relaxare, magazine, restaurante şi culminând cu domicilii ale unor localnici. Per ansamblu, centrul vechi al Plovdivului este un muzeu viu pluridisciplinar căruia merită să îi acorzi un timp special pentru a-i admira exponatele de orice fel şi pentru a-i simţi freamătul.

Tur Plovdiv - Partea a III-a - Un oraş contemporan cu Troia

Nu toate oraşele vechi au rezistat în timp. Nu toate cele care au rezistat sunt în prezent şi centre culturale puternice. Puţine dintre acestea sunt întinse pe şapte coline. Însă doar unul se găseşte în Balcani, este contemporan cu Troia, este un muzeu deschis în aer liber, viu şi locuit, este oraşul mai vechi chiar decât Roma, Constantinopole, Cartagina sau Atena,  trecând prin metamorfoze de denumire şi identitate proprie de la Evmolpia, Philipoppolis, Trimontium (denumit în acea perioadă şi Ulpia, Flavia sau Julia), schimbat în final în Pulpudeva, cu modificări ulterioare spre Puldin sau Ploudin şi devenit în final Plovdiv, supranumit Parisul Balcanic.

Tur Plovdiv - Partea a II-a - Peştera Bacho Kiro şi Mănăstirea Dryanovo

După popasul scurt şi frustrant din Loveci (despre care v-am vorbit ceva  aici), scurt pentru că oraşul merită cel puţin o zi întreagă pentru explorare şi frustrant pentru că noi nu am avut acest timp, având rezervare în Plovdiv, la o distanţă destul de mare, am purces la drum via Dryanovo, ştiind că orăşelul are ceva de oferit, mai ales că a fost oraşul unde s-a născut Nikola Fişev (Koylu Ficheto cum i se mai spunea) cel care a construit podul acoperit din Loveci, şi care a dăruit  şi oraşului natal una din multele sale opere arhitecturale materializată aici printr-o biserică, pe care noi din aceeaşi lipsă de timp, nu am mai apucat să o vedem, alt motiv pentru o ulterioară trecere prin zonă.

Tur Plovdiv - Partea I - Loveci oraşul cu un... "Ponte Vecchio" bulgăresc

Cum îi şade bine călătorului cu drumul, şi cum ne şade bine nouă cu deciziile ad-hoc de a pleca în călătorie, şi cum lucrurile neplanificate ies de regulă cel mai bine, şi cum era o vineri seară, şi cum nu văzusem încă Plovdivul despre care auzisem numai de bine, chiar dacă acum mulţi ani mai trecusem prin oraş doar în tranzit (ce pierdere), şi cum prognoza meteo zicea ceva de 20 grade celsius acolo, chiar dacă era primul weekend din februarie, am sunat un coleg din Piteşti care la sugestia mea nebunească de a merge două zile la Plovdiv a răspuns în doar 5 minute afirmativ, apoi am rezervat pe booking.com camere şi la ora 2:30 noaptea am plecat, via Piteşti, fireşte, într-un tur care aveam să descoperim ulterior ca va însuma aproximativ 1400 km.

Podul acoperit din Loveci

Back in time ... Retrospectiva 2010

M-am gândit mult dacă să scriu acest post au ba. După îndelungi deliberări, am zis: "în niciun caz ba", chiar dacă:

- se va constata o oarecare întârziere la capitolul "momentul postării" (a se citi lene);

- câte cineva ar putea avea de comentat la modul "ce de se mai plimbă ăsta în loc să...." pe de o parte,  pe de altă parte "doar atât? joci la juniori", iar pe de alta, "cu cât mai târziu cu atât mai rău întru fidelitatea naraţiunii evenimentelor";

- următoarele se cer o promisiune de expuneri viitoare cât mai apropiate ale retrospectivei, neîmbrăcată deja în logos scris urmare a impresiilor şi emoţiilor de călătorii trecute, îmbinate cu cele viitoare (dacă vor fi), aceasta însemnând o luptă dublă cu comoditatea (a se citi din nou lene);

-  talentul meu oratoric (scriptic) şi capacitatea de a transpune realităţile de la faţa locului şi mai ales  sentimentele încercate, nu se situează la înălţimea aşteptărilor unora dintre puţinii posibili cititori ai umilului meu bloguleţ.

Aşadar:

- am schimbat înfăţişarea blogului (un an nou, o înfăţişare nouă);

- am purces la întocmirea unei liste de "pe unde m-am preumblat" din care listă doar  cu o mică parte am reuşit să fericesc tastatura, povestind întru pomenire monitorului şi celor ce deja au deschis aceste pagini virtuale.

Abritus, fortăreţa romană din Moesia Inferior - Razgrad, Bulgaria

La 70 km de Giurgiu, pe E70 în direcţia Shumen, Varna, se află oraşul Razgrad, dezvoltat pe lângă vechea fortăreaţă romană Abritus, căreia merită să îi faceţi o vizită dacă sunteţi în trecere.

La plimbare prin Parcul Rusenski Lom

La mică distanţă de Bucureşti (sub 100 km), dar pe partea cealaltă a Dunării, la sud de Ruse, se află o Rezervaţie Naturală numită după ultimul afluent principal de pe partea dreaptă a Dunării, Râul Rusenski Lom, maestrul natural artizan al impunătoarelor formaţiuni cuprinse de Parcul Natural cu acelaşi nume (Rusenski Lom), situat de-a lungul meandrelor acestuia. Cu o suprafaţă de peste 3400 ha, acesta reprezintă o largă varietate de habitate: mici lacuri naturale şi iazuri, terase cu păşuni şi fâneaţă aflate pe marginile râurilor, păduri formate pe suprafeţe aluvionale, stânci verticale înalte. Varietatea habitatelor  contribuie la diversitatea florei şi faunei din zonă. Pe lângă acestea, Parcul mai adăposteşte numeroase obiective turistice din care cel puţin unul este înscris în patrimoniul UNESCO.