Shqipëria, țara vulturilor (drumul ocolit) - Partea a 2-a: Ziua1 - Cazanele Dunării, Majdanpek, Peștera Resava, Mănăstirea Manasija, Tetovo; sau cum socoteala româno-albaneză nu se potrivește cu cea din Kosovo

Că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, o știm cu toții. Că târgul în cauză este Kosovo, vă spun eu acum. Că de multe ori așteptările sunt așa de mari încât pur și simplu îți scapă un amănunt infim ce îți poate demola definitiv planificarea călătoriei, să nu îmi spuneți că nu ați pățit. Pe scurt, pentru că nu am putut intra în Kosovo, a trebuit să schimb traseul, ceea ce a însemnat o oboseală în plus, un pachet de nervi nenecesari, un surplus de vreo 380 de kilometri (vreo 180 azi și vreo 200 mâiine), o cazare platită în zadar (cea de la Bairam Curri), faptul că am ratat unul din cele mai spectaculoase trasee pe apă din lume (comparabil cu unul printre fiordurile norvegiene), cel de pe lacul Koman. Dar să le luăm pe rând.

Bilanţ de an nou. La Mulţi Ani 2012.

Acum mai mult ca oricând este timpul de a ne face un bilanţ a ceea ce a însemnat trecerea prin 2011. Aşa, cu "profit şi pierdere". Iar pentru 2012, nişte previziuni, ţinte, dorinţe. Fiindcă totdeauna e bine să luăm doar ce e bun, vom renunţa la capitolul "pierdere" şi vom spune că 2011 a fost o experienţă cu întâmplări planificate şi altele ce au venit pe neaşteptat, o experienţă despre care îmi place să cred că ne-a făcut mai buni şi mai umani. Pentru 2012 nu am aşteptări nici mai mari, nici mai mici, ci mai pline de însemnătate şi mai înălţătoare, aşa cum deja v-am urat unora dintre voi. Pentru ceilalţi dintre cititori care vă consideraţi călători, vă urez acum să aveţi parte de călătorii nici mai multe, nici mai puţine decât în 2011, ci mai pline de interacţiuni cu oamenii, cu cultura lor, cu natura în general. Un călător înţelege totdeauna acest lucru, aşa cum am mai spus-o.
Aşadar La Mulţi Ani şi la cât mai multe călătorii... frumoase !

Viena gătită de sărbătoare - Partea I - De la Operă la Catedrală

Weihnachtsmärkte, Adventmärkte sau mai pe româneşte pieţele de Crăciun, cu turta dulce într-o varietate de forme că nu trebuie să fi copil pentru a rămâne cu gura căscată de admiraţie şi poftă, wurst-ii tradiţionali cu muştar, punch-ul cu diverse mirodenii, merele învelite în caramel sau ciocolată, Gluhwein sau vinul fiert cu mere şi scorţişoară, apfelstrudel sau ştrudelul cu mere, fisticul învelit în zahăr ars, cartofii copţi cu felurite sosuri, castanele coapte, diversele acadele întoarse şi dulcegării nenumărate de nici nu poţi să le spui pe toate pe nume, împreună cu atmosfera de sărbătoare dată de voioşia celor ce se înfruptă din cele enumerate mai înainte la un pahar de vorbă multinaţională, în sunet fin de colinde ce răzbate prin gerul aşternut peste urbe, toate acestea în interiorul unei capitale imperiale printre clădiri emblematice cu multă istorie, face din Viena cea mai dorită destinaţie pentru perioada târgurilor de Crăciun.

Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi

Se zice că alături de cel de la Mogoşoaia şi cel de la Hurezi, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi împreună cu cele amintite deja, sunt cele mai bine conservate construcţii de acest gen. Că e aievea au ba, am vrut să vedem azi şi eventual să ne mândrim că facem parte din naţia care a putut ctitori asemenea edificii durabile. Dacă domnitorului nu îi era greu să meargă de la Bucureştiul - centru comercial de atunci (sec XVII) sau de la Târgoviştea - capitala administrativă tot de atunci până la Potlogi - reşedinţa dumnealui aflată cam la jumătatea distanţei dintre cele două oraşe, am zis că în zilele noastre este o nimica toată - cam vreo 40 km din Bucureşti. Aveam să descoperim că nu este chiar nimica toată dacă nu ignori craterele dintr-o porţiune de drum pe unde am mers noi.

"Biserica robilor" Butimanu - sat Decindea

Alergăm câteodată sute de kilometri pentru a face cunoştinţă cu cine ştie ce cultură, vestigii sau monumente, fără  a lua în consideraţie prea mult locurile dimprejurul nostru.

La nici 40 de kilometri depărtare de centrul Bucureştiului se află un locaş de cult ce păstrează între "zidurile" sale din lemn o istorie nespusă a  obidirii. 

Tur Plovdiv - Partea a IV-a - Oraşul vechi

Centrul vechi al Plovdivului este un melanj de istorie tracă, vestigii romane, edificii otomane, renaştere bulgară, puse în mojarul vieţii cotidiene contemporane ce se împleteşte printre străduţele înguste pavate şi construcţiile limitrofe unele mai vechi ca altele, cu funcţionalităţi actuale diferite începând de la găzduirea de muzee, expoziţii, case memoriale, săli de concerte, locaşe de cult, arene pentru manifestări în aer liber, parcuri pentru relaxare, magazine, restaurante şi culminând cu domicilii ale unor localnici. Per ansamblu, centrul vechi al Plovdivului este un muzeu viu pluridisciplinar căruia merită să îi acorzi un timp special pentru a-i admira exponatele de orice fel şi pentru a-i simţi freamătul.

Tur Plovdiv - Partea a III-a - Un oraş contemporan cu Troia

Nu toate oraşele vechi au rezistat în timp. Nu toate cele care au rezistat sunt în prezent şi centre culturale puternice. Puţine dintre acestea sunt întinse pe şapte coline. Însă doar unul se găseşte în Balcani, este contemporan cu Troia, este un muzeu deschis în aer liber, viu şi locuit, este oraşul mai vechi chiar decât Roma, Constantinopole, Cartagina sau Atena,  trecând prin metamorfoze de denumire şi identitate proprie de la Evmolpia, Philipoppolis, Trimontium (denumit în acea perioadă şi Ulpia, Flavia sau Julia), schimbat în final în Pulpudeva, cu modificări ulterioare spre Puldin sau Ploudin şi devenit în final Plovdiv, supranumit Parisul Balcanic.

Tur Plovdiv - Partea a II-a - Peştera Bacho Kiro şi Mănăstirea Dryanovo

După popasul scurt şi frustrant din Loveci (despre care v-am vorbit ceva  aici), scurt pentru că oraşul merită cel puţin o zi întreagă pentru explorare şi frustrant pentru că noi nu am avut acest timp, având rezervare în Plovdiv, la o distanţă destul de mare, am purces la drum via Dryanovo, ştiind că orăşelul are ceva de oferit, mai ales că a fost oraşul unde s-a născut Nikola Fişev (Koylu Ficheto cum i se mai spunea) cel care a construit podul acoperit din Loveci, şi care a dăruit  şi oraşului natal una din multele sale opere arhitecturale materializată aici printr-o biserică, pe care noi din aceeaşi lipsă de timp, nu am mai apucat să o vedem, alt motiv pentru o ulterioară trecere prin zonă.

Back in time ... Retrospectiva 2010

M-am gândit mult dacă să scriu acest post au ba. După îndelungi deliberări, am zis: "în niciun caz ba", chiar dacă:

- se va constata o oarecare întârziere la capitolul "momentul postării" (a se citi lene);

- câte cineva ar putea avea de comentat la modul "ce de se mai plimbă ăsta în loc să...." pe de o parte,  pe de altă parte "doar atât? joci la juniori", iar pe de alta, "cu cât mai târziu cu atât mai rău întru fidelitatea naraţiunii evenimentelor";

- următoarele se cer o promisiune de expuneri viitoare cât mai apropiate ale retrospectivei, neîmbrăcată deja în logos scris urmare a impresiilor şi emoţiilor de călătorii trecute, îmbinate cu cele viitoare (dacă vor fi), aceasta însemnând o luptă dublă cu comoditatea (a se citi din nou lene);

-  talentul meu oratoric (scriptic) şi capacitatea de a transpune realităţile de la faţa locului şi mai ales  sentimentele încercate, nu se situează la înălţimea aşteptărilor unora dintre puţinii posibili cititori ai umilului meu bloguleţ.

Aşadar:

- am schimbat înfăţişarea blogului (un an nou, o înfăţişare nouă);

- am purces la întocmirea unei liste de "pe unde m-am preumblat" din care listă doar  cu o mică parte am reuşit să fericesc tastatura, povestind întru pomenire monitorului şi celor ce deja au deschis aceste pagini virtuale.

Sur le pont d'Avignon... (partea a II-a)

Capitală a lumii creştine din secolul XIV, fiind pe rând capitală spirituală, economică, politică, culturală, Avignonul deţine un patrimoniu arhitectural şi artistic ce îi conferă şi astăzi titlul de deţinător al celui mai mare şi mai frumos ansamblu gotic din Europa. Centrul istoric, foarte bine conservat, este înscris în patrimoniul mondial UNESCO.

Praga mater urbium

Nu toate oraşele se pot mândri cu etichetarea de "Oraşul de aur", sau " Oraşul celor o sută de clopotniţe", sau "Mater urbium (mama oraşelor)", sau cu faptul că centrul istoric este inclus în patrimoniul UNESCO, sau că este capitala cristalurilor de Boemia. Dar ca să le cumuleze pe toate, numai unul poate, şi acela este  oraşul de pe Vltava, situat în Boemia centrală, de a cărui istorie sunt legate nume ca Jan Hus, Franz Kafka, Antonin Dvorak, Albert Einstein, oraşul "Revoluţiei de catifea", a cărui istorie este arătată şi mai ales păstrată de orice colţişor al său, fie că sunt clădiri, ape, străzi, obiceiuri, gastronomie, muzică şi chiar oameni. Este oraşul de care cu siguranţă odată ajuns acolo te vei îndrăgosti.

's-Hertogenbosch - istorie, artă şi cultură în mijlocul apelor

Istorie? Trebuie să fie din moment ce este cunoscut din secolul XII. Artă? Cum altfel când a dat lumii un celebru pictor şi sculptor, şi când caracteristica de bază a industriei este fabricarea instrumentelor muzicale? Cultură? Păi este construit pe locul unde în antichitate se găsea un templu al unui zeu roman (Hercules Magusanus). În secolul XVI, fiind reşedinţă episcopală, a deschis porţile Reformei. Apoi a fost ocupat de spanioli, francezi, a fost alăturat Prusiei. Toate aceste influenţe culturale se regăsesc în construcţii, modul de a fi, în întreaga "viaţă" a oraşului. În mijlocul apelor? Unde altundeva decât în Olanda, ţinutul de sub ape?

La plimbare prin Parcul Rusenski Lom

La mică distanţă de Bucureşti (sub 100 km), dar pe partea cealaltă a Dunării, la sud de Ruse, se află o Rezervaţie Naturală numită după ultimul afluent principal de pe partea dreaptă a Dunării, Râul Rusenski Lom, maestrul natural artizan al impunătoarelor formaţiuni cuprinse de Parcul Natural cu acelaşi nume (Rusenski Lom), situat de-a lungul meandrelor acestuia. Cu o suprafaţă de peste 3400 ha, acesta reprezintă o largă varietate de habitate: mici lacuri naturale şi iazuri, terase cu păşuni şi fâneaţă aflate pe marginile râurilor, păduri formate pe suprafeţe aluvionale, stânci verticale înalte. Varietatea habitatelor  contribuie la diversitatea florei şi faunei din zonă. Pe lângă acestea, Parcul mai adăposteşte numeroase obiective turistice din care cel puţin unul este înscris în patrimoniul UNESCO.

Kölner Dom - Catedrala orasului cu iz de "Cologne"

Se spune despre cei nascuti in Koln dar care locuiesc la distanta de acesta, ca sunt bolnavi de "raul de a fi departe de Koln". Vizitatorii orasului vor intelege repede "de ce". Fiind cel mai vechi metropolis german, cel care a dat numele sau apei de colonie (Kolner Wasser sau Eau de Cologne) cu faimoasa Eau de Cologne 4711, Koln ofera un mix de biserici din perioada romantica (ultima in arhitectura moderna), strazi unde "shoping-ul" este cuvantul de ordine si muzee renumite in toata lumea. Sa nu uitam si de carnavalul specific.

Cum consumi 12 ore dintr-o zi de weekend anuntata ploioasa?....Partea 1

Parteneri: Gheisa (a se citi Toyota Corolla) pe care o mentionez prima pentru ca este "magarusul de povara" si nu trebuie sa se supere pentru a ne putea duce si alta data pe carari nebanuite si eventual putin batute, UB (tradus Roxy) copilot de incredere pe drumuri, poteci, muzee si viata, eu... "vizitiul" si Ioana cea cu "ati depasit limita de viteza" sau "in x metri ajungeti la destinatie" de medie incredere avand in vedere un  istoric frustrant experimentat.